Literatura, DESPRE ACTIVITATEA ASTREI , Gheorghe Apetroae Sibiu

Despre activitatea ASTREI

de GHEORGHE APETROAE-

( discurs encomiastic - eseu, la cea de a 91 Adunare Generală a Astrei, octombrie 1995)

Asociaţiunea pentru Literatura şi Cultura Poporului Român – ASTRA – s-a aprins stea Transilvană din flacăra idealului de unitate naţională, emanaţie a Revoluţiei de la 1848 şi, în aceeaşi măsură, din principiul de latinitate al „Şcolii Ardelene” pentru a se înălţa în iluminare şi a deveni curând modelul de formare al conştiinţei noastre, de naţiune milenară unitară. Prin ce reuşea „Astra”, încă de la începutul fiinţării sale, acest imperativ românesc, devenit şi la sate şi la oraşe, naţional? Prin seminţele nobile de cultură, îndeosebi transilvane, pe care aceasta le semăna cu atât de mult sârg ca să răsară din ogorul spiritualşi să crească providenţial iubirea cea fraternă , unitatea în gând şi în simţire, românească, pentru rodirea unui spirit înalt românesc, civilizator, în toate spaţiile noastre existenţiale. De aceea astăzi, din nou, în tot sufletul retrezit se oglindeşte „Astra” cu limpezimea de cristal a izvoarelor noastre mitice, adânc ancestrale. Acum, la cei peste 134 de ani de vie fiinţare, în lăuntricul spaţiilor spirituale româneşti, „Astra” luminează iarăşi, cu aceeaşi putere, în azurul întinderilor infinite ale culturii româneşti, „Stea Polară” a naţiunii române care, cu raze proprii de nobilălumină, ne călăuzeşte nouă, românilor, destinul spre sferele divine ale iubirii magice, naţionale….

Este, deci, peremptoriu faptul, subliniind că a 91-a Adunare Generală a „AstrEI”, prin participare, obiective şi mod de organizare, această manifestare poate fi numită fără a greşi, un adevărat Congres Cultural Naţional , purtând genericul„Confluenţe Culturale Româneşti”, că „Astra” ne apare lucind din nou cu aura de înnobilare a destinului nostru românesc, sub sceptrul cultural spiritual naţional. Iată că „Astra”revarsă din nou în sufletele româneşti de oriunde, principiul propriu de spirit cultural, tumultuos, menit să săvârşească în Ea identitatea de unitate a românilor de aici şi de oriunde cu liantul ancestral din filonul tradiţional cultural transilvănean şi românesc. Demersul „AstrEI” în activitatea sa spiritual-culturală şi socială consistă şi acum în geneza constelară , magică a unui popor mioritic infuzat în spiritualitate cu elemente majore de latinitate şi mit, zămislit aici pentru a se statornici în înălţare stelară culturală, precum o imensă viţă nobilă cu rădăcinile şi plinătatea de rod românesc în zenit din tot spaţiul geto-dacic.

Dar de ce acest suflu unanim naţional cultural, de o asemenea anvergură a strălucirii sale poate fi receptat, dincolo de rezonanţele spirituale ale altor atâtea manifestări culturale din spectrul naţional, numai şi numai la „Astra”? Da! Pentru că, aşa cum precizam în consistoriul de reactivare al „Astrei”, în febra reiterării traiectoriei sale cultural-naţionale seculare, în anul 1990, „Astra de la 1861 nicicând nu a încetat să strălucească spiritual, moral şi civilizator în sufletele noastre. Suspendarea sa, la 1948 formală şi nu în fond, nu a împiedicat-o cu nimic săreverse şi în continuare cu acelaşi tumult lumina adâncimilor înălţării noastre în spiritul cultural românesc.” Revoluţia română din decembrie 1989 a fost cu siguranţă şi revoluţia asimptotică a „Astrei”. „Astra” apare, în noile ei schimbări, prima societate culturală care, prin osârdia unui grup de iniţiativă în frunte cu Înalt Preasfinţia Sa, Mitropolitul Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, dr. Antonie Plămădeală, preotul greco catolic, episcopul vicar Onofreiu Pompil, iluştrii profesori universitari: Dumitru Abrudan, Dumitru Acu, Victor Grecu, Octavian Baloga, profesorii: Felicia Cărăuş, Nicolae Gastone, Vasile Câmpeanu, Virginia Hodorogea, Mihai Sofronie, subsemnatul ş.a. îşi reia în toată înălţimea sa zborul de astru spiritual şi cultural românesc. „Astra” apare astfel pe bolta societăţii româneşti ca o primă societate culturală, care a reuşit într-un timp relativ scurt să purifice spiritul cultural naţional de umbrele norilor negri şi groşi ai ideologiei comuniste, slavo-orientale, aruncată fără milă, cu cinci decenii în urmă, peste palele de flăcări spirituale ale „AstrEI”ce luminau nestăvilit şi aprindeau, strălucind cultura satelor şi oraşelor româneşti. Astăzi „Astra” ne îndepărtează din nou şi ireversibil de acea ideologie, străină conştiinţei noastre, care ne stigmatizase cu întunecimile ei mai multe decenii conştiinţa noastră existenţială,şi ne apropie de condiţia noastră de neam cultural cu valenţele sale proprii naţionale. Şi astfel, „Astra”reuşeşte să strălucească, ca la apogeul său, în splendorile tricolore şi săilumineze, cu înţelepciunea Minervei, destinul unui popor de nobilă viţă, viţăcrescută şi înălţată pe o solidă cultură naţională din solul nostru adânc existenţial.

Iată-ne, dar, la vremea când norii cei tumultuoşi, ucigători de lumină, graţie proniei celeste, s-au risipit, fără urmă, de pe bolta naţiei noastre. Ne găsim acum în noua revoluţie culturală a „Astrei”,la veacul de retrezire a spiritului cultural şi social naţional, cum şi în momentul înfiinţării „Astrei”,după Revoluţia de la 1848, spre a opri definitiv o furtună ideologică, care avea să ne bântuie nobleţea spiritual-culturală cu ideologii de aiurea. Iatăcum ne putem regăsi acum în sufletul nobil al „Astrei”,din nou în lumina ei , pentru a ne putea descătuşa de teluricul luciferic comunist ,numai în Ea, de braţele necruţătoare ale hidoasei caracatiţe care ne pregătise de mai multe decenii o devorare vorace, festină a tot ce acumulase mai nobil şi mai sacru în existenţa sa, poporul român. – Iată, cum, spiritul de unitate culturală şi morală, principiul genezic existenţial românesc promovat unanim prin Ea în viaţa culturală a oraşelor şi localităţilor rurale din tot cuprinsul românesc, se poate înnobila şi desăvârşi , desigur , şi prin aceastămanifestare a ASTREI.

Ştim acum, în contextul arătat,că nu avem altceva mai de preţ, pentru tot ce a făcut pentru cultura naţională „Astra”,decât să-i venerăm înaintaşii !... Prin ce? Prin a urma calea principiilor pe care le promovase aceştia înainte în „Astra”,prin reluarea culturalizării naţionale la oraşe şi sate!... În primul rând: cultivarea lingvistică, propagarea în popor a principiilor moral-creştine, cultul unei munci care să corespundă cerinţelor particulare şi, în aceeaşi măsură, sociale, respectul faţă de biserică, şcoală,faţă de martirii şi marile personalităţi istorice ale neamului, apoi păstrarea nealterată a tradiţiilor etnologice româneşti, reiterarea evenimentelor istorice majore ale poporului nostru şi rememorarea acestora.

În ce ar putea consta demersul „Astrei”, dacă nu în urmarea drumuluiu de început al înaintaşilor săi? În primul rând, luând ca referinţă nivelul de cultură şi comportament al unei importante părţi din societate, se impune cu acuitate o culturalizare a oraşelor şi satelor româneşti, şi în primul rând acolo unde „Astra” îşi are organizatăactivitatea pe despărţăminte şi cercuri. În aceste localităţi „Astra” are menirea sacră, obligaţia şi puterea de a revitaliza instituţiile culturale locale, cu referire la căminele culturale, casele de cultură, bibliotecile şi instituţiile de cult. Tot „Astra” are rolul de a milita cu competenţă pentru ridicarea nivelului de instrucţie şcolară cu specificul său rural şi urban atât de necesare înţelegerii şi traductibilităţii în practică a fenomenelor din complexul urban şi rural, a legăturilor socialmente cu satul, al cultului muncii şi al spiritualului naţional în specificul fiecărei localităţi româneşti, în spiritul unei identităţi etnologice perene, în spiritul anulării tendinţei de dezrădăcinare a populaţiei, cu efect negativ asupra dezvoltării şi civilizării armonice a tuturor aşezărilor din spaţiul românesc, desigur, aceasta, în contextul stabilirii de noi strategii pentru dezvoltarea economică-socială a urbanului şi ruralului românesc.

Relaţionat la cele prezentate mai sus, „Astra” poate asigura întregii societăţi româneşti beneficiul unui climat social-cultural favorabil, o existenţă civilizată, modernă, racordată la cadrul natural şi social specific, care să corespundă scopului productiv şi civilizator pentru societate, pe coordonatele specifice etosului românesc, în contemporaneitate. În contextul prezentat, cu referire la activitatea „AstrEi”în rural, „Astra” va trebui să-şi facă un program din modernizarea învăţământului, învăţământ care, pe lângăconţinutul său educaţional şi de instrucţie pentru o cultură generală, va trebui să înarmeze elevii cu cunoaşterea celor mai moderne tehnologii din agricultură, zootehnie, silvicultură, a serviciilor de agroturism şi comerciale, menite să asigure şi să armonizeze ,împreună cu educaţia spirituală şi culturală, condiţiile înalte de existenţă a populaţiei românesti în întreg spaţiul nostru naţional .

Atât în mediul rural cât şi în cel urban, luând act de diversitatea formelor de cult, „Astra” va trebui să vegheze la o unitate de credinţă şi morală, principiu de bază pentru o coeziune naţională în cuget şi în simţire, civilizatoare şi creştină.

Pentru că în spiritul muncii, cunoaşterii şi simţirii româneşti nu trebuie să existe graniţe, iar „Astra”, cu puterea trecutului său spiritual şi creştin interconfesional va trebui să jaloneze, prin cultură, un drum civilizator naţiunii ramificat şi extins peren în întreg spaţiul naţional.

În flacăra sa, un suflu flamant şi terifiant, de chemare, pogorât peste toată întinderea neamului va clocoti, desigur în lacrimile de sânge ale unirii noastre globale. Pentru căatunci ca şi acum, aici şi în întreg spaţiul ancestral românesc, în Bucovina şi Basarabia, în Serbia şi în Ungaria, în Albania şi Bulgaria, în Macedonia şi Croaţia, în Austria şi Slovacia, în America sau în întreaga lume, românii adevăraţi, de oriunde, pot vedea în „Astra” farul lor cultural călăuzitor, coordonator al conştiinţei lor naţionale şi care prin lumina sa , de înnobilare naţională, le propune şi le înlesneşte prin iluminarea sa culturală , în Eon, înălţarea !..

Noi, cei în spiritul „Astrei”, veniţi aici şi acum, avem sarcina sacră , fără a pregeta, de a prelua şi continua marele sale realizări. În primul rând organizarea de noi despărţăminte şi cercuri culturale, de cercuri literare, întreprinderea de studii literare şi social-economice, de monografii sociologice, organizarea de spectacole de înaltă ţinută culturală, pregătirea şi promovarea de conferenţiari şi organizarea de conferinţe cu tematici pe diferitele domenii social-economice şi tehnico-ştiinţifice cu specificul tradiţiilor şi activităţilor localităţilor, precum şi organizarea de întâlniri cu românii din afara graniţelor. Totodată „Astra”va continua să fixeze în eternitate memoria marilor personalităţi ale neamului românesc, prin plăci comemorative şi busturi, va organiza ridicarea de statui şi de monumente în glorificarea acestora. Va organiza şi deschide, în tradiţia sa noi muzee în despărţăminte, va organiza expoziţii cu specific local. Având în vedere preocupările nobile ale „Astrei”,de organizare ale unor concursuri şi de acordare a unor premii şi stipendii pentru încurajarea operelor de artă şi cultură create în slujba neamului, „Astra” va insista pentru găsirea de mijloace necesare premierii unor opere de artă şi cultură create în spiritul naţional românesc şi care se încadrează perfect în dinamica civilizatoare a culturii europene … Iar pentru a înţelege ce a însemnat activitatea „Astrei” pentru înălţarea şi înnobilarea sufletelor româneşti din oraşele şi satele noastre în spiritul cultural-naţional, spiritul care se impune a fi continuat în societatea românească, este suficient să-l reproducem pe Cezar Petrescu, citat de V. Goldiş, preşedintele „Astrei” la primul congres cultural: „Prin cultură, prin păstrarea graiului, prin carte, prin tradiţie tot tezaurul spiritual al românismului din Ardeal e galvanizat de Asociaţiunea cărturărească din Sibiu ca să înfrunte loviturile de berbec ale deznaţionalizanţilor …”. „Astra” şi-a făcut datoria până la sfârşit. A depăşit-o chiar. Îi datorăm, toţi românii, de oriunde, o recunoştinţă care trece dincolo de oamenii prezentului, la marii dispăruţi.”

Iată conotaţiile unei experienţe culturale seculare, valorile câmpului de lumină ale primei stele spirituale româneşti: o unitate naţională prin cultură, pentru o civilizare şi o prosperitate social-economică a naţiunii noastre. Acesta a fost, în contextul unui destin naţional asumat de „Astra” prin cultură, imperativul şi demersul „Astrei”în satele şi oraşele din Ardeal, până la Marea Unire de la 1 decembrie 1918 şi apoi în întreg spaţiu românesc unit după 1 decembrie 1918, acestea sunt şi obiectivele sale prezente, o existenţă în cultură şi ştiinţă, în spiritualitate românească.

Pentru că, aşa cum îl va reproduce prof. Vasile Crişan pe marele filolog şi corifeu al Asociaţiunii, Timotei Cipariu, în comunicarea intitulată „125 de ani de la întemeierea Asociaţiunii Transilvane, „Astra” trebuie să aducă tuturor românilor fructe de cultură şi propăşire în toate ramurile ştiinţei, artei şi civilizaţiunii”.

Noi, cei de acum, de aici, încercând a lua câtuşi de puţin din lumina sa, spre a ne înălţa naţiunea, prin principiile sale strălucitoare, nu putem decât să ne aplecăm, în graţie, spre tot ce a întreprins în rodnicii săi ani, „Astra”, spre înaintaşii săi, înaintaşii noştri, pentru tot ce a câştigat de la Eaprin cultură spiritul şi simţirea românească, destinul neamului…

Pentru că în întreg spaţiul mioritic românesc, se poate spune blagian, trezite-s astăzi, din nou în„Astra”, sentimentele de libertate, de iubire fraternă şi de unitate românească, trezită-i şi însufleţită-i în conştiinţa sa, prin Ea, naţiunea română !...

De aceea se cuvine săexclamăm la unison:

- Trăiască „Astra” şi în lumina ei, Naţiunea!

- Honoris gratia!

- Semper honus nomenque tuum laudesque manebunt!

GHEORGHE APETROAE- membru fondator al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura şi Cultura Poporului Român - ASTRA, Sibiu- „Confluenţe româneşti - ASTRA”, Sibiu, 1991